Oceanul Arctic, masa de apa identificata ca fiind cel mai mic dintre cele patru oceanele ale lumii sau ca o parte inchisa de pamant a Oceanului Atlantic. Oceanul Arctic se extinde spre sud, de la polul nord la tarmul Europei, Asiei, America de nord.
Apele de suprafata a Oceanului Arctic comunica cu cele ale Oceanului Pacific prin stramtoarea Bering printr-un canal stramt si putin adanc, care are o adancime de 55 m si o latime de 65 km .Mai important, apele arctice se amesteca cu cele ale Oceanului Atlantic de-a lungul unui sistem de creste submarine care acopera distantele dintre Scotia si Groenlanda, si din Groenlanda la insula Baffin la adancimea de 500-700 m. Exceptand canalele dinspre Atlantic si Pacific, intregul ocean este inconjurat de pamant de: Rusia, Norvegia, Groenlanda, Canada, Alaska. In Oceanul Arctic se varsa fluviile Ob, Yenisey si Lena, din Asia, si Mackenzie, Copermine si Bach, din America de Nord. Suprafata totala a Oceanului Arctic, incluzand si subdiviziunile majore : Marea Polara, Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Barentsestede , este de aproximativ 14.000 de km patrati.
III FORMATIUNI GEOLOGICE SI TRASATURI STRUCTURALE
Aproximativ o treime din ocean este sustinuta de placa care include o placa larga la nord de Euroasia si placi mai inguste de America de Nord si Groenlanda. In larg Oceanului Arctic este sustinut de placa Bazinului Arctic, care este subdivizat intr-un set de trei creste paralele si patru bazine. Aceste trasaturi au fost descoperite si exploatate de abia la sfarsitul anilor 1940. Creasta Lomonosov taie Marea Polara aproape in doua, intinzanduse ca un pod submarin pe 1.700 km din Siberia spre Capul de nord-vest al Groenlanda. Paralel cu el sunt doua creste mai scurte: creasta Alfa pe partea nord Americana care defineste Bazinele Canada si Makarov si creasta de mijloc a oceanului pe partea Euroasiana definind Bazinele Nansen si Fram. Adancimea medie a oceanului este de numai 1.500 m datorita expansiunii pe placile continentale. Cel mai adanc punct este de 5.450 m.
Insulele din Oceanul Arctic se afla pe placile
continentale. In nord-estul Norvegiei se afla arhipelagul Svalbard; la est
insulele Franz Josef, Novaya Zombic, Severnaya, Zemlya, Noile Insule Siberiene
si insulele Wrangel toate localizate in nordul Rusiei. Numeroasele insule ale
arhipelagului canadian incluzand insula Regina Elisabeta, insula Victoria si
insula Buffin se intind la nord si la est de teritoriul canadian spre Groenlanda
,cea mai mare insula din Oceanul Arctic .
Trei forme de gheata se gasesc in ocean: gheata pe uscat, gheta pe rauri si gheata pe mare. Gheata de pe uscat intra in ocean sub forma de ice berguri, care sunt creati cand bucatile de gheata se rup. In ocenul Arctic, ice bergurile iau nastere in principiu de-a lungul coastei Groenladei. Inghetarea apei proaspete si transportul ulterior in ocean sub forma de gheata, se formeaza prin inghetul apei de mare. Este cea mai mare forma de gheata din Oceanul Arctic. Iarna o calota permanenta de gheata de mare acopera toata suprafata oceanului, cu exceptia partii de nord-est a Islandei si de nord a Scandinaviei. Vara calota se micsoreaza, eliberand benzi inguste de-a lungul coastei Siberiei, Alaskai si Canadei. Calota de gheata este compusa din gheata presata, adica bucati de gheata care se suprapun si sunt presate in creste care pot fi mai adanci de 10 m. Trei forme de gheata se gasesc in ocean: gheata pe uscat, gheta pe rauri si gheata pe mare. Gheata de pe uscat intra in ocean sub forma de ice berguri, care sunt creati cand bucatile de gheata se rup. In ocenul Arctic, ice bergurile iau nastere in principiu de-a lungul coastei Groenladei. Inghetarea apei proaspete si transportul ulterior in ocean sub forma de gheata, se formeaza prin inghetul apei de mare. Este cea mai mare forma de gheata din Oceanul Arctic. Iarna o calota permanenta de gheata de mare acopera toata suprafata oceanului, cu exceptia partii de nord-est a Islandei si de nord a Scandinaviei. Vara calota se micsoreaza, eliberand benzi inguste de-a lungul coastei Siberiei, Alaskai si Canadei. Calota de gheata este compusa din gheata presata, adica bucati de gheata care se suprapun si sunt presate in creste care pot fi mai adanci de 10 m.
Pestele, in cantitati exploatabile comercial, se gaseste in marile marginale mai calde ale Oceanului Arctic, Marea Nordului cu hering, cod si Marea Barents in principiu cod. Mamiferele marine, incluzand diferite specii de foci si balene, au fost vanate pana aproape de extinctie inainte de a fi protejate de legi, notate la 1900. Minereuri de fer sunt exploatate de pe coasta de est a Siberiei, petrol si gaze naturale extrase din nordul Alaskai, din Canada si din Marea de Nord.
Islanda se afla la junctiunea placii tectonice Euroasiene cu cea Nord Americana, a fost formata de actiunea vulcanica. Platouri de lava si cresre montane constituie o mare parte din topografia sa, pamantul fiind in mare parte nelocuibil.